D-ale carnavalului

Sandu Grecu reuşeşte să recompună prin „D-ale carnavalului” atmosfera socială şi morală a mahalalei lui nenea Iancu. Lectura scenică apelează (mai ales) la sublinierea expresivităţii plastice, alegorice a măştilor. Dând viaţă versiunii regizorale, actorii accentuează excesiv forma, semnele teatrale emise de ei având scopul de a nu obţine doar efecte, ci şi de a încarna personaje. Identitatea eroilor nu se reduce la dimensiuni caricaturale, evoluţia lor fiind o înlănţuire de atitudini satirizate, comicul oferit de text a reliefat prin mijloace şarjate, provocând hohotul epidemic.

Pavel Proca, scriitor, critic de teatru